PSIHOLOGIE


  • PSIHOLOGIA SI PSIHOTERAPIA COPILULUI
  • CONSILIERE PARENTALA
  • PSIHOTERAPIE ADULTI
  • PSIHOTERAPIE DE CUPLU SI FAMILIE

PSIHOLOGIA SI PSIHOTERAPIA COPILULUI

Psihoterapia reprezinta totalitatea tehnicilor si metodelor ce sunt folosite de catre specialisti in activitatea de consiliere a copiilor, adolescentilor si adultilor care întâmpină anumite dificultati de natura afectiva sau comportamentala în procesul de adaptare la mediu.

Terapia psihologica este o interventie realizata cu scopul autocunoasterii, si/sau a preventiei si remiterii unor probleme de natura emotionala, comportamentala, cognitiva etc.

Primul pas este realizarea unei evaluari psihologice prin:
evaluarea starii psihice a copilului/adolescentului, realizata prin diferite metode in functie de varsta acestuia (teste proiective, joc, teste de autoevaluare, teste de evaluarea nivelului dezvoltarii copilului).

Care sunt situațiile în care eu, ca părinte, e bine sa apelez la serviciile unui psihoterapeut?

Daca remarcati la copilul dumneavoastra

  • Grade diferite de intarziere in dezvoltarea neuro- psiho- motorie
  • Diminuare a performantelor scolare
  •  Diverse stari de agitatie, hiperactivitate -ADHD, dificultati de atenție, de memorie, tulburări de adaptare la cerințele scolare, tulburări de limbaj și de comunicare
  •  Stari de agresivitate, stari anxioase
  •  Cosmaruri care persista in timp, diverse alte tulburari de somn
  •  Comportamente de tip isteric, inexplicabile,relatii conflictuale
  •  Dificultati de concentrare
  •  Stari de tristete, modificari de dispozitie
  •  Atitudine negativa frecventa, opozitionism
  •  Fobii
  •  Accese de furie neintemeiate
  •  Sentimente si comportamente anormale
  •   PDD – autism (LFA- autism slab fucțional, MFA-autism mediu funcțional și HFA- autism înalt funcțional)
  •   Asperger
  •   CDD, PDD-NOS (autism atipic)
  • Tulburări și sindroame asociate ,(sindrom Rett. sindrom Magenis Smith, sindrom Down, sindrom,Wiliams, sindrom Prader Wili etc.)

Care sunt obiectivele urmarite ?                           

      • Autonomie și independenta -intervenția țintește autonomia și indepența copilului în funcțiile principale și fundamentale ale vieții, spre exemplu în hrănire, îmbrăcare etc…

      • Determinarea gradului de dezvoltare al acestuia – stimulare senzoriala si motrica, dezvoltare cognitiva, dezvoltare sociala si afectiva.

        • Determinarea tuturor potentialelor probleme ce sunt specifice varstei la care se afla copilului – intarziere in dezvoltare,diverse tulburari de comportament, tulburari de atentie, de limbaj, tulburari de atasament, tulburari de concentrare, fobii, depresii, stari de anxietate, etc

        • Determinarea potentialului maxim de care dispune copilul – nivelul de inteligenta al copilului, interesele scolare

        • Identificarea si exteriorizarea emoțiilor, controlul acestora


CONSILIERE PARENTALA

Serviciile de psihoterapie includ și consiliere parentală în vederea construirii unei relații sănătoase părinte-copil, înțelegerii etapelor de dezvoltare ale copilului, depășirii situațiilor de criză din familie, facilitării unui stil parental matur si echilibrat.


Prin consilierea parentala se urmareste:

-imbunatatirea relatiei parinte-copil;

-rezolvarea conflictelor aparute intre copil si parinte
-intelegerea sistemului de recompense/pedepse in educatia copilului si a interactionarii optime cu acesta;

intelegerea/acceptarea deficientei copilului (acolo unde este cazul) si descoperirea de mijloace prin care sa il poata sprijini



PSIHOTERAPIE ADULTI
  • Tulburari afective (depresie unipolara, tulburare afectiva bipolara, depresie recurenta, depresie prenatala si postnatala)
  • Sindrom de stress post-traumatic,tulburari de adaptare
  • Anxietate
  • Tulburari alimentare
  • Dependente
  • Tulburari somatoforme
  • Demente si tulburari de memorie
  • Tulburari de personalitate
  • Tulburari obsesiv-compulsive
  • Tulburari sexuale
  • Tulburari psihotice

PSIHOTERAPIE DE CUPLU SI FAMILIE


Sunt numeroase momentele cand partenerii simt nevoia unei pareri sau perspective exterioare dinamicii de cuplu, mai ales cand traverseaza situatii dificile precum:

  • partenerul pare a fi devenit aproape exclusiv parintele copilului, fiind din ce in ce mai putin sot/sotie sau iubit/iubita;
  • partenerul are o relatie extraconjugala;
  • viata sexuala nu mai este atat de satisfacatoare;
  • unul dintre parteneri nu se mai simte apreciat, inteles, dorit sau iubit de catre celalalt.